Tilisca [antikvár]

prefata Descoperirile arheologice de pe dealul Cä^änas (comuna Tiliçca, jud. Sibiu) au constituit cu aproape trei decenii ín urmä o surprizä îmbucu-rátoare. De atunci çi pîna la aparitia acestei lucräri, o serie de articole çi de studii, sau numeroase alte referiri, au pus în circulatie diferite aspeóte legate de via^a si de activitatea celor ce au populat aceastä zonä, începînd cu finele mileniului II î.e.n. si pîna în pragul cuceririi romane a Daciei. Avem în vedere, desigur, si hiatusul de locuire dintre Hall-stattul mijlociu si prima fazä de locuire Latene, care comportä aproxi-mativ trei secóle. Dar achizitiile stiintifice pe care ni le-au oferit cerce-tárile de pe Cätänas nu se reduc numai la elucidarea stärilor de lucruri din acest punct. Ele au dus, în mai multe privinte, la cunoasterea unor aspeóte legate de evolutia generala a poporului dac. Ar fi pe deplin oon-cludent dacá am mentiona si numai píesele atelierului monetär, care au trezit un viu interes în lumea stiintificä din tara çi de peste hotare. Articolele si mentiunile aparute pîna aoum se refera în deosebi la locuirea daoicä din acest loo. Trebuie avute însa în vedere si loouirile din prima vîrstâ a fierului care au fost puse în evidentâ pe dealul Cätänas, cäci numai ín acest fel putem dobîndi o imagine de ansamblu asupra modului de via^ä al celor ce au trait si créât în acest loo. In literatura de specialitate, existenta asezärii este mentionatä íncá ín seoolul trecut (Vezi I. Glodariu, în ActaMN, XIV, 1977, p. 99, nota 31). Ea a fost reperatá de autorul acestei lucräri, în colaborare cu luliu Paul si Nicolae Nistor, condusi la fa^a locului de ing. I. Floasiu, originar din satui Galeç. Gh. Ruga, profesor pe atunci în Tiliçca, aflînd de la noi de existenta ei, a fost primul care a exeoutat un sondaj în asezare. De asemenea el a reperat si pietrele dacice din constructiile actúale din Tiliçca. Interesül pe care 1-a suscitât cercetarea arheologicä din acest punct a fost si este justificat de marea bogätie a asezärilor. Varietatea forme-lor ceramice, numárul mare de vase, mul^imea pieselor de metal (ín special de fier) situeazä aceastä locuire pe unul din cele mai importante locuri ín ierarhia descoperirilor arheologice din época dacicá a tárii noastre. Sínt convins cä punerea în circulatie çtiintifioâ a aspectelor istorico-arheologice pe care le-a oferit cercetarea asezärilor de pe Cätänas va contribuí la o cuncaftere çi mai temeinicä a luptei §i vie^ii dacilor de odinioarä si a strän:osilor lor de la începutul îndepârtat al primei epoci a fierului.